Proiect de lectie - geografie

PROIECT  DE  LECŢIE

Data...................................

Liceul..........................................

Clasa a IV - a

Propunător:  

Aria curriculară: OM ŞI SOCIETATE

Disciplina:  GEOGRAFIE

Unitatea de învăţare: Marile unităţi geografice ale României

Subiectul lecţiei :  Podişul Dobrogei

Tipul lecţiei: de comunicare/însuşire de noi cunoştinţe

Obiective fundamentale:

·        Însuşirea cunoştinţelor referitoare la Pod.Dobrogei

Obiective operaţionale:

·        să localizeze , folosind harta fizică a României, atlasul şi harta Podişului Dobrogei din manual, poziţia geografică şi limitele Podişului Dobrogei;

·        să descrie utilizând diapozitivele prezentate câteva caracteristici specifice ale reliefului Podişului Dobrogei;

·        să compare, pe baza lecţiilor precedente referitoare la podişurile din România, relieful Podişului Dobrogei cu relieful oricărui alt podiş, la alegere, indicând asemănări şi deosebiri;

·        să numească, analizând harta Podişului Dobrogei, diviziunile reliefului acestui podiş;

·        să precizeze, pe baza conţinutului informaţional al lecţiei, aspecte care să demonstreze importanţa Podişului Dobrogei;

Strategii didactice:

·        metode şi procedee: lucrul cu harta, observaţia dirijată, problematizarea, conversaţia euristică, explicaţia, exerciţiul

·        forme de organizare a activităţii:  frontal, grupe, perechi, individual

Materiale instrucţionale: harta fizică a României, imagini cu Podişul Dobrogei, diapozitive, atlasul geografic şcolar, manualul de geografie pentru clasa a IV-a

Bibliografie: 

·        „Ghidul învăţătorului, volumul 2”- Planificări calendaristice, Proiectarea unităţilor de învăţare, clasa a IV-a / coordonator Ştefan Pacearcă , Editura Aramis, Bucureşti, 2006;

·        Ministerul Educaţiei şi Cercetării – Consiliul Naţional pentru Curriculum, ,,Ghid metodologic de  aplicare a programei de geografie, clasele a IV-a - a VIII-a”, Editura Aramis, Bucureşti, 2001.

DESFĂŞURAREA  LECŢIEI

ETAPELE LECŢIEI	ACTIVITATEA PROPUNĂTOAREI	ACTIVITATEA ELEVILOR
Moment organizatoric	Face prezenţa, notează absenţii.     Asigură un climat favorabil desfăşurării lecţiei.Verifică dacă toţi elevii au materialele necesare pentru lecţie(manualul, caietul de geografie, atlasul geografic etc.).	Acţionează conform cerinţelor şi indicaţiilor propunătoarei.
Verificarea cunoştinţelor	Verifică nivelul de însuşire al cunoştinţelor geografice de legătură prin întrebări directe şi lucrul cu harta: ·        Care sunt principalele forme de relief ? ·        Ce sunt podişurile ? ·        Cum s-au format podişurile ? ·        Care sunt principalele podişuri din ţara noastră ?    Solicită localizarea podişurilor învăţate (Podişul Moldovei, Podişul Getic, Podişul Transilvaniei – Depresiunea Transilvaniei) la harta fizică a României, precizându-se limitele fiecăruia.	Răspund la întrebările adresate, formulând răspunsuri corecte, clare. Localizează la harta fizică a României unităţile de relief solicitate, precizând limitele fiecărui podiş.
Captarea atenţiei Informarea elevilor cu privire la obiectivele urmărite Prezentarea materialului-stimul (pregătirea aperceptivă) Prezentarea optimă a noilor cunoştinţe Dirijarea învăţării	„Priviţi harta ţării şi spuneţi cum se face legătura României cu marea şi cu restul lumii ?” Anunţă şi notează la tablă titlul lecţiei noi:    Podişul Dobrogei Anunţă obiectivele urmărite şi motivează de ce este importantă această unitate de relief a ţării pentru a fi studiată în şcoală. Proiectează o serie de diapozitive cu Podişul Dobrogei. Dirijează observaţia elevilor spre sesizarea aspectelor esenţiale. Localizează la hartă Podişul Dobrogei. Precizează poziţia geografică (în partea de sud-est a României) şi limitele acestuia.   „Podişul Dobrogei este cuprins între Dunăre şi Marea Neagră, iar către sud se continuă până la graniţa cu Bulgaria”. Precizează că „ această regiune a fost şi a rămas una din regiunile geografice cele mai strategice ale ţării, alături de Carpaţi şi de Transilvania.” Cere argumentarea acestei afirmaţii de către elevi, valorificând în acest mod cunoştinţele anterioare ale acestora. Subliniază aspectele cele mai importante referitoare la acest podiş: ·        este situat în afara      M-ţilor Carpaţi; ·        este cel mai jos podiş din ţară; ·        are cea mai complexă structură, fiind un adevărat muzeu geologic. ·        altitudinea maximă este de 467m - Vf. Greci din M-ţii Măcinului    Adresează elevilor întrebările: ·        „Din ce cauză Munţii Măcinului au ajuns să aibă o înălţime mai mică de 500m?” ·        „De ce M-ţii Măcin sunt denumiţi MUNŢI ?” Subdiviziunile principale ale Podişului Dobrogei: ·        Masivul Dobrogei de Nord (M-ţii Măcinului) ·        Dobrogea Centrală (Pod. Casimcei) ·        Podişul Dobrogei de Sud Clima (se înscrie în climatul de tip temperat continental) ·        veri fierbinţi,sărace în precipitaţii şi adeseori secetoase ·        ierni nu foarte reci Vegetaţia din Podişul Dobrogei ·        păduri de stejar şi de tei ·        culturi de viţă de vie şi cereale Economia ·        agricultură intensivă prin folosirea irigaţiilor (orz, porumb, grâu, floarea soarelui, soia, livezi de piersici, viţa de vie) Principalele oraşe ·        de-a lungul Dunării - Tulcea, Cernavodă ·        în zona litorală – Constanţa, Năvodari, Eforie, Mangalia      Realizează schema lecţiei adresându-le o serie de întrebări elevilor.Scrie schema pe tablă.	„ ... Dobrogea reprezintă podişul şi provincia pontică a României, cea prin care facem legătura cu marea şi cu restul lumii”. Ascultă cu atenţie, notează titlul în caiete. Îşi exprimă punctul de vedere cu privire la importanţa Podişului Dobrogei pentru România. Observă dirijat imaginile proiectate. Localizează Podişul Dobrogei la harta fizică a ţării, dar şi pe atlasul geografic şcolar. Descoperă pe hartă limitele Podişului Dobrogei. Ascultă cu atenţie. Îşi exprimă punctul de vedere propriu, argumentând afirmaţiile făcute. Recepţionează informaţiile noi. Observă dirijat pe harta fizică a României. Descoperă folosindu-se de harta murală. Răspund la întrebările adresate. Observă în imaginile prezentate că Masivul Dobrogei de Nord are aspectul unor dealuri cu văi largi. Observă cu ajutorul imaginilor că Pod. Dobrogei de Sud este neted, aproape ca o câmpie, fiind străbătut de o vale largă, de-a lungul căreia trece canalul Dunăre-Marea Neagră. Descoperă pe harta fizică principalele oraşe dobrogene. Participă activ la realizarea schemei lecţiei. Scriu shema lecţiei pe caiet.
Asigurarea feed-back - ului Intensificarea retenţiei Anunţarea temei pentru acasă	Activitate individuală Ex.3/67 din manualul „Geografie – clasa a IV-a”, Viorela Anastasiu, Celina Iordache, Dan Dumitru (Menţionează bogăţiile podişurilor şi ocupaţiile locuitorilor) Activitate în perechi ,,Comparaţi Podişul Dobrogei cu un alt podiş de la noi din ţară precizând două asemănări şi două deosebiri”. Activitate pe grupe ·        Problemă geografică „În trei din cele patru podişuri se află câte un oraş mare (cu peste 200 000 de locuitori). Care sunt podişurile şi cum se numesc oraşele ?” ·        fişă de evaluare „Pod. Dobrogei”      Anunţă tema pentru acasă,  asigurându-se că toţi elevii au înţeles ce au de învăţat pentru data viitoare ( „Podişul Dobrogei”) şi ce au de scris (ex. 2, 4 / 67 din manualul prezentat anterior). Precizează că pentru o bună pregătire a lecţiei de geografie este bine ca elevii  să cerceteze atât manualul, cât şi caietul de notiţe.       Le recomandă elevilor să continue realizarea portofoliului de geografie („Adunaţi din cărţi şi din reviste informaţii despre plantele şi animalele din podişuri.”).	Lucrează individual. După un anumit timp, elevii numiţi de propunătoare prezintă rezolvarea. Lucrează în perechi. Unul dintre elevii dintr-o pereche prezintă rezolvarea. Lucrează pe grupe. Rezolvă cerinţele propuse, prezintă rezultatele prin intermediul raportorului de grupă. Fiecare elev rezolvă fişa de evaluare. Notează tema pentru acasă.
Evaluarea lecţiei	Face aprecieri obiective referitoare la desfăşurarea lecţiei. Evidenţiază elevii cei mai activi şi pe cei care au răspuns corect.	Participă activ la evaluarea lecţiei.