Serbare
de Crăciun, 2013
Povestitorul:
Demult, pe lumea asta mare
Printre steluţe
călătoare
O stea micuţă rătăcea
O stea ce tare strălucea.
Fecioara Maria:
Mică stea strălucitoare,
Tare-ai fost nerăbdătoare,
Uite , azi eu te-am chemat
Să-ţi spun de ce te-am creat.
Tu, steluţă, draga mea,
Trebuie să le arăţi calea
Magilor din Răsărit
Să-l afle pe pruncul Sfânt,
Prunc micuţ ce se va naşte
Pe pământ în astă noapte.
Pruncul care va veni
Lumea o va mântui
Şi Iisus se va numi.
Steluţa:
Asta zic şi eu minune
Plec acum degrabă-n lume
S-arăt calea, cum ai zis
Către micul prunc Iisus
Către fecioara Maria
Ce-l va naşte pe Mesia.
Povestitorul:
Steaua iute a plecat,
Pe Pământ a luminat,
Iar lumina ei divină
Îi chema pe toţi să vină
Să le-arate
Pruncul Sfânt
Ce s-a născut pe Pământ.
Colinde:
Fata
1: Sărbătorile Crăciunului au fost dintotdeauna
sărbătorile cele mai pline de bucurii, sărbătorile care au rămas şi rămân,
pentru fiecare dintre noi, cele mai frumoase amintiri.
Fata
2: Toată aşteptarea şi desfăşurarea acestor
sărbători a întipărit peste anii copilăriei noastre cele mai sfinte şi mai
frumoase aduceri-aminte ca nişte comori unice şi dragi.
1.
Se-apropie Crăciunul 2. Se-apropie Crăciunul
Vino să te rogi cu mine Cu brad împodobit
Iisus se naşte astăzi Iisus
ne cere-n taină
Copile, pentru tine. Să-ngenunchem smerit.
3.Se-apropie Crăciunul 4. Colinde, colinde
Vino să te rogi duios E
vremea colindelor
Să creşti curat, copile Căci gheaţa se-ntinde
Ca bradul de frumos. Asemenea
oglindelor.
5.La ora asta-n lume 6.
E-o noapte sfântă-n care Iarna
Copiii lumii cântă S-a înstăpânit într-adevăr
Colindul cald şi sfânt
Se-ntorc din vremi colindătorii
Cel mai frumos colind. Cu Leru-i Ler şi Flori de măr.
7.Şi se aud tot mai aproape
Suave glasuri de afară
De nu ştim: oamenii vin la geamuri
Sau îngerii din cer coboară.
8.În noapte, trei păstori porniră 9. Şi-n ieslea cea sărăcăcioasă
Urmând al stelei înalt îndemn S-a văzut un prunc frumos
Şi-au mers aşa până ce steaua Păstorii-n şoaptă se-ntrebară
Popasului i-a dat un semn. De-i
pruncul chiar Iisus Hristos.
10. Şi-atunci, pe faţa Lui, Lumina, 11. În pacea sfântă revărsată
Se pogorî pornind de sus Doar
glas de îngeri se-auzea
Păstorii în genunchi căzură Sta
Pruncul liniştit în iesle
Să I se-nchine lui Iisus. C-un
miel cuminte-n preajma sa.
„Trei păstori” (cantec)
Într-o parte a scenei,
culcaţi pe jos, pe şube ciobăneşti, dorm cei 2 ciobănaşi.
Îngerul
Scoală,
ciobane, nu mai dormi
Somnul
nu-ţi va folosi
Mergi la
Viflaim degrabă
Şi acolo
tu întreabă
Căci acolo
vei afla
Că s-a
născut Mesia.
Ciobanul
I
: Nu ştiu ce poate să fie
Un
glas necunoscut mie
Auzii
acum prin somn
Îmi
pare că nu-i de om.
Mă
mai culc puţin să dorm.
Îngerul
se adresează ciobanilor:
Sculaţi, fraţi, nu mai dormiţi Şi acolo
veţi afla
Ci degrabă să porniţi Că s-a născut Mesia.
În oraşul evreiesc Dacă
nu mă crezi pe mine
Ce Viflaim îl numesc. Iată
steaua care vine !
Cioban
I: Cioban
II:
Măi, somnorosule Action Dă-mi
tu mie bună pace
Ia trezeşte-te din somn Ca
să dorm precum îmi place.
S-auzi versuri minunate, Că
tu şedeai aseară-n tihneală
Să vezi făclii
minunate. Când
eu eram cu oile-n porneală.
Cioban
I: Cioban II:
Scoală, numai, scoală, Ia nu-mi face atâta spaimă
Că nu-i vreme de dormit, Să nu te lovesc cu o palmă!
Ci de călătorit! Că-ţi umblă gura fără rost
Uite, sus la răsărit Întocmai ca unui prost.
Să vezi ceru-nflăcărit!
Cioban
I: Cioban
II:
De-ai fi tu mai cuvios Acum
văd cu adevărat
N-ai fi aşa de somnoros. Că
s-a născut un tânăr împărat.
Ia uită-te şi te încrede Am
auzit de la un prorooc bătrân
Că cerul deschis se vede; Că
se va naşte Mesia într-o iesle cu fân.
Îngerii din cer coboară Să
mergem să ne închinăm Fiului Său
Spre un grajd în jos ei zboară. Să lăsăm oile lui Dumnezeu.
Cioban I: Haideţi, fraţi, să ne sculăm
Daruri în genunchi să-I dăm
Să I le dăm cu iubire
Ca-ntre noi pace să fie.
Colind: „Trei crai de la răsărit”
Craii intră în scenă.
Gaşpar: Balthazar:
Ce să fac, crai preaînalte, O,
frate, nu te-ntrista,
Că nu ştiu în care parte? Că
iar se va arăta.
Când în oraş am ajuns, Sau
aşa de nu va fi
Steaua noastră s-a ascuns. Altfel
noi ne vom gândi.
Care urma pe Hristos Vom
întreba pe norod
Spre Ierusalim în jos. Sau
chiar pe-mpăratul Irod.
Melchior: Balthazar:
O, frate, rău tu gândeşti, Ce
cuvinte tu îmi spiu?
Ca din el să ispiteşti. Ce
vorbeşti, aceea nu-i!
Au nu ştii că acela
Vrea rău lui Mesia?
Gaşpar: Balthazar:
Şi chiar, frate, nu mă crezi? Merge-voi, de-o fi acasă
Hai cu mine ca să vezi! Că
de el nimic nu-mi pasă
Să
mergem , dar, să intrăm
Pe
Irod să-l întrebăm!
Melchior: Dar tu intră înainte
Şi-ntreabă
pe-nalt părinte
Unde
în acest oraş
Iisus
şi-a aflat sălaş?
Irod: Ofiţer !
Soldatul: Poruncă, preaînălţate împărate !
Irod: Ce veste de rău sau de bine
Pot să aflu
de la tine ?
Soldatul:
Preaînălţate
împărate,
S-a lăsat vestea-n cetate
Trei crai au sosit degrabă
Si pe cine vad intreaba:
Nu stiti unde s-a nascut
Un crai ceresc in tinut?
Dar la asemenea intrebare
Nimeni raspuns nu are.
Irod: Mergi de-i caută şi-i cheamă Ce caută şi pe cine
Să vină aici
să dea seamă Fără
voie de la mine?
Soldatul
spre crai:
Fraţilor şi
regi măriţi Pentru a voastră socoteală
Vă rog să
binevoiţi Până
la înpăratul Irod
Ca să faceţi
osteneală Unde s-a strâns mult norod.
Balthazar
către Irod: Irod:
Împărate, preaînalte Ce
bucurie ai tu aşa mare
Venim la a tale palate A face la mine-ntrebare?
Şi la a ta împărăţie Spune
mai după olaltă
Pentru o mare bucurie. N-aştepta vorbă rugată!
Balthazar: Irod:
Noi, împărate am venit Ce viţă Dumnezeiască
Tocmai de la Răsărit. Poate
aicea să se nască?
Când de-acasă am plecat Aici,
în ţinutul meu,
O stea ni s-a arătat. Singur
împărat sunt eu !
Iar aici când am ajuns,
Steaua-n nori ni s-a ascuns.
Aşadar, siliţi suntem
De tine să întrebăm:
Drept este că s-a născut
Un Fiu ceresc în acest ţinut?
Balthazar: Irod:
Te rog să ai puţin har Te
rog pleacă-n drumul tău
Că te mânii în zadar. Nu
mă tulbura mereu.
Căci aici, în acest ţinut, Nu-mi
tot faceţi supărare
Domnul ceresc S-a născut! Cu
a voastră întrebare.
Melchior
către Balthazar: Gaşpar către Melchior:
Vezi, omule, nu ţi-am spus O,
dar tu te amăgeşti
Ce om avea pentru Iisus De aşa de slab vorbeşti!
Cu acest tiran viclean Lasă-mă eu să-i vorbesc
Lui Hristos mare duşman? Eu
să-i spun, să-i povestesc!
Gaşpar
către Irod: Irod:
O, Iroade, luminat Cu acest cuvânt grăit
Te cinstesc ca pe-mpărat. Tare
pe mine m-ai rănit.
Dar şi tu cinste să-mi dai Spune,
ce vrei să îmi ceri
Mie, ca şi unui crai. Şi
dinaintea mea, pieri!
Ceea ce-ntreb de la tine
Să-mi spui răspicat şi bine.
Gaşpar: Irod:
Despre Iisus cel prea Mare Iisus în acest ţinut?
Facem la tine întrebare. Nu ştiu, nu s-a auzit.
Ca să ne faci cunoscut N-a fost, nu s-a pomenit
Unde Acesta S-a născut? Ca aicea să se nască un crai de viţă
cerească.
Gaşpar: Irod
către crai:
De n-a fost, acum este. Nu
atât mă necăjiţi
Şi-ţi vestim această veste Ci
pe la mine veniţi
Şi prin doi-trei călăreţi De
veţi găsi pe undeva pe Iisus, Sfinţia Sa.
Tu calea să ne-o arăţi! Să
vin să mă-nchin şi eu ca unuia Dumnezeu.
Gaşpar: Irod:
O, Iroade, tiran mare, M-arăt c-aşa se cuvine
Zici că-I vei da închinare? Celui
ce armată ţine.
De ce te-arăţi mânios Ca
orişicine să ştie
Când întrebăm de Hristos? Că
sunt crai cu-mpărăţie!
Melchior
către Balthazar: Balthazar către Irod:
Auzi numai cum vorbeşte Tu,
Iroade, ce gândeşti
Acum ne vicleneşte. Spre
cele Dumnezeieşti?
Mergi, vorbeşte-i cu asprime, Trei
crai se poate să înşeli
Vitejeşte, cu iuţime, Cu
a tale liguşeli?
Că pentru ce îndrăzneşte Nu! Să nu crezi că se poate
De ni se făţărniceşte? Ca din noi să le ştii toate!
Tu, nimeni şi om rău,
Duşmanul lui Dumnezeu!
Irod
scoate sabia spre Balthazar: Balthazar:
O, vai, lună, stele, soare, Şi
ce crezi că nu mă duc?
Fi-ţi-mi mie ajutătoare! Vreau
cu tine să mă lupt!
Fierul acesta ascuţit Şi
ştiu că te biruiesc
Îţi va da ţie sfârşit! Cu
ajutor Dumnezeiesc!
Hai numai mai lângă mine
Şi-ţi arăt eu cine-i nimeni!
Irod: Melchior către Balthazar:
Te rog de-aicea să te duci Ce-a
zis, dacă i-ai spus
Până ce nu dau porunci Lui Irod despre Iisus?
Să vă bage-n puşcărie
Să staţi acolo pe vecie!
Balthazar: Melchior:
O, frate, am înlemnit Să
mergem la acea fiară
Ce tiranul mi-a grăit! Cu mai mare îndrăzneală!
Era gata să mă taie
De pe-aici capul să-mi saie!
Melchior
spre Irod: Irod:
Şi ce ţi-i ţie împărate, Să
ferească Dumnezeu
Tu te lauzi că ni-i bate? Să nu iau sabia eu!
De ce nu te-ai dus în lume
Să nu-ţi mai aud de nume?
Melchior: Irod:
Eu şi cu aceştia doi Da-n
cine te sprijineşti
Suntem gata de război! Amărât de crai ce eşti?
Acum cu un cuvânt Of!
că slugile nu-mi vin
Te ştergem de pe pământ! Să
stâmpere al meu chin.
Şi locul sub tine-a plânge, Vino,
vino, oaste mare
Vom vedea cine va învinge! Să
îţi dau poruncă tare
Să tai pruncii peste o mie
Ca şi Iisus să se taie
În acea cruntă bătaie!
Gaşpar
către Irod: Irod:
Ce vrei tu, tirane, nime Oameni din orice parte
Calicule, vai de tine? Pe aceşti trei apucaţi Cu lanţuri îi legaţi,
Pe Iisus vrei să-L omori? Bătându-i cu mare ocară
Mai bine tu acum să mori Scoţându-i de aici afară!
Căci tu, tirane, om rău,
Vrei să tai pe Dumnezeu?
Soldatul
spre crai: Gaşpar, pe un ton rugător:
Ho! Ho! Crai de la Răsărit! O,
cerescule, Părinte,
Pentru aceasta mi-aţi venit? Ascultă a mele cuvinte:
Să-mi tulburaţi împăratul Cum
de ai aşa răbdare
Şi-mpreună tot oraşul? Cu acest ticălos mare?
Luaţi-o înaintea mea Fă
ca iubirea să-l arză
La-nchisoarea cea mai grea! În Hristos şi el să crează!
Şi să ştiţi că v-aţi certat
Cu un mare împărat!
Irod
către crai: Gaşpar:
Fraţilor, să-mi daţi iertare, O, Iroade, împărate,
Că am fost în tulburare. Noi nu credem că se poate
Porniţi, mergeţi de-L aflaţi Ca
să fii aşa deodată
Şi venind mă-nştiinţaţi Om cu inima curată!
Să merg să mă-nchin şi eu
Ca unuia Dumnezeu!
Irod: Melchior:
Mergeţi şi-L căutaţi bine Aşadară
vom pleca
Şi vă-ntoarceţi pe la mine Şi
Pruncul vom căuta
Ca şi eu cu plecăciune Vrem
cu cinste şi mărire
Să-I aduc închinăciune! Să-ţi
dăm şi ţie de ştire.
Îngerul:
Iubiţi crai nu zăboviţi Semnul
vostru va fi
Ci degrabă să porniţi Pe
Mesia a-L găsi
În oraşul evreiesc Prunc
mic şi înfăşat
Ce Viflaim îl numesc. În
iesle pe fân culcat.
Şi acolo veţi afla Şi
tot plânge ne-ncetat
Că s-a născut Mesia. Pentru
al lui Adam păcat.
Gaşpar: Îngerul:
Vrem de la tine a şti Sunt îngerul
Serafim trimis în Viflaim.
Cine te numeşti a fi?
Îngerul marelui sfat sunt aici la voi mânat,
Ca să ştim mai întărit Ca să vă spun vouă
De ceea ce ne-ai vorbit. Această minune nouă.
Toţi
craii: Noi am citit că ne
scrie
Nouă
în astronomie
Ca Ţie să ne-nchinăm
Frumoase
daruri să-Ţi dăm.
Irod: Ofiţer!
Soldatul:
Poruncă, preaînălţate împărate!
Irod:
Armatei împărăteşti
Poruncă să-i
împărţeşti
Ca de voie
sau de silă
Să taie
pruncii fără milă.
Soldatul: Facă-se voia ta!
Îngerul:
O, Iroade, tiran mare, Această zi mărită
Fapta-ţi va avea urmare. Şi sărbătoare sfinţită
Ai făcut grozave munci, Noi dorim ca să vă fie
Ai stins Iudeea de prunci. La
mulţi ani cu bucurie.
De ce vrei să prăpădeşti Să aveţi zile senine
Pe mame de prunci să lipseşti? Să petreceţi tot cu bine.
Căci Stăpânul cerurilor Iar la Naşterea lui Hristos
Şi Domnul făpturilor Să
urcăm la cer cu toţi.
Gândul ţi-a zădărnicit
Pe Hristos nu l-ai găsit!
“Necazul
lui Moş Crăciun”)
Personaje:
Moş Crăciun
Spiriduşi
Cipicot
Doctorul
Vindecă- Tot
Spiriduşul de
la aprovizionare
Portarul ( o
morsă)
Zâna Zăpezii
Cipicot:
,,Vai , vai ,
vai …” , se aude un strigăt.
Spiriduşii
ciulesc urechile.
- Vai , vai , vai
! Se aude din nou şi apare spiriduşul Cipicot , care cu sufletul la gură
şi lacrimi în
ochi anunţă: ,,Moş Crăciun s-a accidentat !”
Spiriduşii: (1,2,3 ,4)
- Vai , vai , vai …! ( Murmură ceilalţi
spiriduşi )
Spiriduşul 1:
- Cum aşa , cum
aşa ?
Cipicot: - Ei , bine ,
Moşul se antrena pentru intratul pe coş , ştiţi , în sala mare unde-i un cămin
special pentru aşa ceva . Numai că nu ştiu cum s-a agăţat sacul , s-a desprins
o cărămidă şi
Moşul a căzut până la
parter . Acum
zace acolo cu piciorul scrântit .
Spiriduşul 2:
(îl corectează )
- Luxat ! Moş
Crăciun nu poate fi scrântit !
Spiriduşul 3:
- Să mergem să-l
ajutăm ! Pregătiţi un scaun , multe perne şi chemaţi mai repede un
doctor !
(Câţiva
spiriduşi aduc un scaun şi multe perne pe care le pun pe scaun şi în faţa lui.
Ceilalţi
aleargă în toate direcţiile,încurcându-se printre cutii cu bomboane , mingi ,
jucării şi
altele . Toţi vor să facă ceva şi nimeni nu face nimic .
Apare Moş
Crăciun , care şontâc , şontâc se instalează pe scaunul cu multe perne pe
care l-au
pregătit spiriduşii .
Moş Crăciun:
- Hai , ce vă
uitaţi aşa , mi-am scrântit un picior , nu-i mare lucru !
Spiriduşul 2:
- Luxat !
Moş Crăciun:
- Luxat ,
scrântit ,problema e că mai sunt trei zile şi trebuie să plec în lume să împart
darurile
copiilor . Toţi mă aşteaptă şi nu pot lipsi sub nici un motiv .
Spiriduşul 4:
- Un doctor , un
doctor !
Vindecă-Tot:
Ca din pământ apare Vindecătot , doctorul spiriduşilor , care oblojeşte cum
poate
piciorul Moşului , apoi exclamă :
- În trei zile…
numai Licoarea Aurorei îl poate vindeca pe Moş Crăciun …
Moş Crăciun:
- Cine are aşa
ceva ?
Vindecă-Tot:
- Zâna Zăpezii ,
Prea Bunule .
Moş Crăciun:
- Păi , daţi – i
un telefon , un fax , ceva … e-mail …
Spiriduşul 1:
- Nu avem aşa
ceva .
Moş Crăciun:
- Nici măcar un
mobil ?
Spiriduşul 1:
- Păi ….
Moş Crăciun:
- Să vină
aprovizionarea ! Ce păzeşte aprovizionarea , aşteaptă să-mi rup picioarele
ca să avem un
mijloc de comunicare ?
Apare spiriduşul de la aprovizionare . Moşul se face ocupat cu catastiful
în care
notează dorinţele copiilor , apoi spune cu glas supărat :
Moş Crăciun:
- De ce nu avem
telefon ?
Spiriduşul cu aprovizionarea:
- Păi , Prea
Bunule , ai refuzat tot timpul . Ai spus că sute de ani n-ai avut nevoie de
telefon sau fax
, sau orice altceva şi că te-ai descurcat de minune , aşa că… mi le-ai
tăiat din
buget.
Moş Crăciun:
- Hm , hm , de la
anul vom lua de toate , dar acum ce facem ? Cum dăm de Zâna
Zăpezilor ?
Spiriduşul 1:
- E la Palatul
din Nord . Dacă s-ar duce cineva…
Moş Crăciun:
- Cine să se ducă
pe vremea asta ? Te duci tu ?
Se lasă
liniştea . Fiecare spiriduş priveşte în altă parte sau îşi face de lucru ,
trăgându-se
de moţul
căciulii .
Cipicot :
- Mă duc eu ,
Moşule .
Moş Crăciun:
- Măi , tu eşti
aşa de mic ! Îţi trebuie o ancoră să nu te ia vântul .
Spiriduşul 4:
- Să-ţi pui nisip
în buzunare!
Cipicot :
- Eu plec . Cu
nisip sau fără , o s-o găsesc pe Zâna Zăpezilor şi-ţi voi aduce leacul .
Nu putem lăsa
copiii să aştepte .
Spiriduşul 4:
- Dar , Moşule ,
de ce trebuie să intri pe coş , când acum toate blocurile au calorifer ?
Moş Crăciun :
- Nu prea te
gândeşti , spiriduşule . Majoritatea copiilor din lumea asta nu trăiesc în
blocuri .
Spiriduşul 3:
- Poate dacă ai
intra pe uşă…
Moş Crăciun :
- Cum mi-ar sta
să intru pe uşă , trăgând un picior după mine ? Aş mai arăta eu ca
Moş Crăciun ?
Nu , hotărât , du-te Cipicot şi adu-mi leacul ! Eşti mic , dar ai o
inimă mare .
Cipicot pleacă în fugă .
Spiriduşul 3:
- Poate dacă ar
fi luat sania cu renii…
Moş Crăciun :
- Renii nu
ascultă decât de mine . ( se adânceşte în studierea catastifului )
Cipicot ajunge la palatul Zanei Zapezilor , unde se
dadea o mare petrecere .
În faţa palatului tronează o morsă pe post de
portar.
Portarul : - Unde mergem ?
Cipicot :
(Tremurând de frig şi de frică)
- La Z-Z-âna
Zăpezilor .
Portarul :
- Dar n-ai ţinută
, nu poţi intra aşa . Ai fost invitat ?
Cipicot :
- Nu , dar…
Portarul :
- Niciun ,,dar” ,
nu se poate !
Cipicot :
- Şi Moş Crăciun…
Portarul :
- Ce-i cu Moş
Crăciun ?
Cipicot :
- Moş Crăciun m-a
trimis să…
Portarul :
- De ce nu spui
aşa , pentru Moş Crăciun facem orice. Ce mai face Moşul ?
Cipicot :
- S-a scrântit ,
adică şi-a scrântit piciorul , vreau să spun şi l-a luxat , de asta sunt
aici.
Ajung în faţa Zânei Zăpezii:
Cipicot :
- Zână Bună ,
te rog să-mi dai leacul miraculos pentru piciorul lui Moş Crăciun !
Mai sunt trei
zile şi Moşul trebuie să plece în lume să împartă darurile copiilor.
Zâna Zăpezii:
- Nicio problemă
, uite frecţia pentru piciorul lui şi ca să ajungi la timp voi trimite Viscolul
să te poarte până acasă .
Cipicot ajunge cu leacul pentru Moş Crăciun .
Moş Crăciun :
- Un pahar ,
repede , un pahar !
Cipicot :
- Nu e de băut ,
e o frecţie !!!
Spiriduşii
frecţionează piciorul lui Moş Crăciun .
Prezentatorul:
Până la urmă ,
totul s-a aranjat . Moşul s-a făcut bine şi acum e gata să o
pornească pe la
casele oamenilor , ca să bucure copiii cu nenumărate daruri .
Cate
strofa pentru fiecare copil
1.Se cuvine de Crăciun 2.Toţi pruncii să ne-adunăm
Tot omul să fie bun. Să
mergem să ne-nchinăm
Cel mai mic şi cei mai mari, Lui
Hristos astăzi născut
Mai ales pruncii şcolari. Într-o iesle aşternut.
3.Prin oraşe şi prin sate, 4.Nu mai pot de bucurie
Mai ales copiii spun Îl
aşteaptă toţi cu drag,
Că din lumi îndepărtate Să le dea vreo jucărie
Vine iarăşi Moş Crăciun. Sau
covrigi câte-un şirag.
5.Din cireşul veşniciei
S-a mai scuturat o floare,
Anul Vechi în grabă trece
Anul Nou acum apare.
6.Ce mi-aş dori să fiu acum?
Aş vrea să fiu eu Moş Crăciun;
Să vă pun daruri azi sub brad,
Să fiu colindul vostru drag
Iubirea mea cu voi s-o împart!
Ce mi-aş dori să dăruiesc?
Puţin din anii ce-i doresc
Bolnavi ce după ei tânjesc!
Să şterg tristeţi ce întâlnesc
Şi să le dărui alte vieţi;
Să împart părinţi celor orfani
Şi bucurii la cei sărmani.
Ce-aş mai dori acum să fac?
Să fiu al nopţilor blând mag,
Să vă aşez speranţe-n prag.
În dragoste să vă îmbrac!
Să cern Lumină peste voi
De sărbători!
Aş vrea să fiu eu Moş Crăciun;
Să vă pun daruri azi sub brad,
Să fiu colindul vostru drag
Iubirea mea cu voi s-o împart!
Ce mi-aş dori să dăruiesc?
Puţin din anii ce-i doresc
Bolnavi ce după ei tânjesc!
Să şterg tristeţi ce întâlnesc
Şi să le dărui alte vieţi;
Să împart părinţi celor orfani
Şi bucurii la cei sărmani.
Ce-aş mai dori acum să fac?
Să fiu al nopţilor blând mag,
Să vă aşez speranţe-n prag.
În dragoste să vă îmbrac!
Să cern Lumină peste voi
De sărbători!
7.Ninge, ninge iar,
E ca-ntr-o poveste,
Totul este alb,
Crăciunu-aproape este!
8.Copii cu părul nins
Fac oameni de zăpadă,
Cu bulgări moi se bat
Şi larmă fac în stradă.
9.Se pregătesc să cânte
Şi toţi aşteaptă-n prag,
Să-l vadă, dacă vine
Pe Moş Crăciun cel drag!
10.Şi iată! De departe,
O sanie lin coboară,
Un moş face cu mâna
Chiar din sănioară.
11.Bună seara, dragi copii,
Bine v-am găsit!
Drumu-i greu, dar fiecare
Primeşte ce-a dorit.
12.Toţi îl pupă pe obraji
Poezii îi spun,
Moşul cu drag îi priveşte
Şi c-un zâmbet bun.
13. Totu-i alb in jur cat vezi:
Moi podoabe pomii-ncarca
Si viseaza sub zapezi
Satele-adormite parca.
Doamna iarna-n goana trece
In calesti de vijelii –
Se turtesc pe geamul rece
Nasuri cârne si hazlii.
ECO-PLUGUŞORUL
Aho, aho, copii şi fraţi
Din Vişeu pân’ la Galaţi;
Din Constanţa, la Carei;
De la Cluj, la Făurei;
Din Craiova, la Focşani;
Din Abrud, la
Botoşani;
De la Iaşi, la Reşiţa;
Din Buşteni, la Bistriţa;
Pe oriunde vă aflaţi,
Staţi puţin şi nu mânaţi
Şi cuvântul ne-ascultaţi!
Toţi copiii: Să aveţi
parte de sărbători luminoase, inima şi sufletul să vă fie pline de fericire.
La mulţi ani cu sănătate!
La mulţi ani cu sănătate!
La mulţi ani
cu sănătate,
Să vă dea Domnul tot ce doriţi,
Zile senine şi fericire,
La mulţi ani să trăiţi!
Să vă dea Domnul tot ce doriţi,
Zile senine şi fericire,
La mulţi ani să trăiţi!
Vă fie viaţa
numai lumină,
Ca din lumină să dăinuiţi
Pentru credinţă şi fericire
La mulţi ani să trăiţi!
Ca din lumină să dăinuiţi
Pentru credinţă şi fericire
La mulţi ani să trăiţi!
La mulţi ani
cu sănătate,
Să vă dea Domnul tot ce doriţi,
Zile senine şi fericire,
La mulţi ani,să trăiţi!
Să vă dea Domnul tot ce doriţi,
Zile senine şi fericire,
La mulţi ani,să trăiţi!
La mulţi
ani, să trăiţi!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu